A murit colega noastră Iulia Marin
DISCLAIMER: Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.
Jurnalistă de politică și investigație cu o experiență de 11 ani, Iulia Marin a lucrat, de-a lungul timpului, la Adevărul, PressOne, Recorder, Gândul și, în ultimii 3 ani, la Libertatea. Marți, 18 aprilie, polițiștii Secției 21 din Capitală și proprietara apartamentului în care locuia au găsit-o pe colega noastră fără suflare.
Ea locuia în cartierul Militari. Cauzele decesului vor fi stabilite de medicii de la Institutul Național de Medicină Legală (INML) în următoarele zile.
Născută pe 30 aprilie 1990 la Pitești, Iulia Marin s-a remarcat, încă din primii ani de presă, prin duetul care desăvârșește un jurnalist. Scria simplu și frumos. În 11 ani de meserie, ea a trecut pe la Adevărul, PressOne, Recorder, Gândul și Libertatea.
A început cu texte din sfera politică la Adevărul. Primul, pe 19 septembrie 2012, din politica externă. Legat de actele de tortură din închisoarea gruzină Gldani, care au declanșat proteste serioase în Georgia. A trecut apoi la PressOne, unde, în 2015, a descoperit cine a fost femeia în rochie albastră.
Izabela Odor, cercetătoarea luată pe sus de mineri pe 14 martie 1990. Imediat după ce-a împlinit 28 de ani, Iulia a ajuns la Recorder.
Nici paradisul roșu de la Căcâna, nici nimicul în variantă galbenă, nici „mama voastră de visători” USR-PLUS. La Libertatea s-a mutat în prima săptămână a stării de urgență COVID-19, în martie 2020. Și a trecut de la investigat achizițiile din pandemie la vaccinările peste rând și tema războiului din Ucraina. Iulia Marin s-a luptat în ultimii patru ani cu probleme de sanatate mintală, cu diagnostice severe, despre care a ales să vorbească deschis, inclusiv despre tulburarea bipolară. A scris constant despre bolile psihice pe pagina ei de Facebook.
Aici, Iulia avea un alt dialog cu publicul ei, în afara celui de ziar, informativ. A scris despre sănătatea mintală și pe blogul său „În terapie”. Nu s-a rușinat să recunoască dificultatea unei vieți tot timpul încercate. A ținut jurnale publice chiar și din zilele, săptămânile, în care a fost internată la spitalul de psihiatrie.
