Călin Georgescu de neoprit Anunțul care a înghețat România Cel puțin jumătate

Călin Georgescu, cunoscut pentru opiniile sale controversate, a câștigat sprijinul unei generații tinere printr-o strategie de comunicare atent calibrată în mediul online. Exploatând subiecte sensibile și adaptându-și mesajele pentru a rezona cu o generație digitalizată, Georgescu a reușit să seducă un public slab familiarizat cu istoria României, transformând polarizarea într-un instrument politic.

Un lider polarizant într-un context tensionatÎntr-un peisaj electoral marcat de tensiuni și naționalism, Georgescu s-a impus ca o figură controversată, dar influentă. Discursurile sale patriotice, în care a invocat figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul Ion Antonescu, au atras susținători, în special din rândul tinerilor, dar și critici acerbe din partea celor familiarizați cu trecutul acestor lideri.

„Neamul românesc a trăit prin Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Horia, Avram Iancu, Kogălniceanu, Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, mareșalul Ion Antonescu și mulți alți eroi. Toți au făcut și fapte bune, și mai puțin bune, dar un lider autentic spune adevărul,” declara Georgescu, într-un discurs menit să atragă simpatizanți naționaliști.

Această poziționare a atras atenția autorităților, care au deschis un dosar penal pentru promovarea cultului unor persoane implicate în crime împotriva umanității. Deși dosarul a fost clasat, impactul public al acestor declarații a fost considerabil, consolidând popularitatea lui Georgescu în anumite segmente ale populației.

Tinerii: un electorat captiv, dar vulnerabilUn segment semnificativ al susținătorilor lui Georgescu îl reprezintă tinerii sub 25 de ani, educați într-un sistem care oferă prea puține informații despre mișcarea legionară și despre regimul Antonescu.Profesorul de istorie Corneliu Riegler observă că „elevii au cunoștințe aproape inexistente despre mișcarea legionară, deoarece acest subiect este aproape complet ignorat în școli.” Temele legate de perioada interbelică, regimul legionar și Holocaustul în România sunt, în mare parte, excluse din manualele de istorie, lăsând generațiile actuale fără o perspectivă critică asupra acestor evenimente.

„În programa școlară actuală, baza pusă în 2008-2009, legionarii și Antonescu au devenit subiecte tabu. Copiii termină liceul cu cunoștințe aproape zero despre această perioadă,” adaugă Riegler. Cum a speculat Georgescu ignoranța istoricăDiscursul lui Georgescu a reușit să exploateze această lipsă de cunoștințe istorice, transformând lideri interbelici controversați în figuri eroice pentru o generație tânără, ușor de influențat. Prin utilizarea unor mesaje bine calibrate și a unui stil oratoric convingător, el a captat atenția unui electorat vulnerabil la simplificări și idealizări ale trecutului.

Profesorul Riegler subliniază că „fără o cultură generală solidă, tinerii nu au capacitatea de a înțelege implicațiile profunde ale referințelor făcute de Georgescu.” Această deficiență a fost transformată de politician într-un avantaj, oferindu-i o platformă puternică în rândul unei generații dezorientate.

Mișcarea legionară și un vid educațional periculosMișcarea legionară, fondată ca o ramură a Ligii Apărării Național Creștine, a fost un partid politic de extremă dreapta, cunoscut pentru ideologia sa ultranaționalistă și antisemită. Legionarii au fost responsabili pentru o serie de asasinate politice și masacre, inclusiv eliminarea premierului I.G. Duca și istoricului Nicolae Iorga.

Această istorie întunecată este aproape absentă din programa școlară actuală, care tratează perioada interbelică și regimul Antonescu ca pe subiecte tabu. Elevii studiază istoria României doar în clasele a VIII-a și a XII-a, însă manualele elimină adesea referințele la aceste evenimente cruciale.

„Prin excluderea acestor subiecte, statul român creează un individ mai ușor de manipulat,” afirmă profesorul Riegler.

Implicații pentru viitorSprijinul tinerilor pentru un candidat controversat precum Georgescu scoate în evidență problemele profunde ale sistemului educațional și ale culturii politice din România. Lipsa unei perspective critice asupra trecutului istoric lasă loc pentru reinterpretări periculoase, influențând negativ procesul democratic.

Într-un context în care mesajele extremiste câștigă teren prin exploatarea lacunelor educaționale, este esențial ca istoria să fie predată în mod complet și critic, oferind noilor generații instrumentele necesare pentru a înțelege complexitatea trecutului și implicațiile acestuia asupra prezentului.

Astfel, ascensiunea lui Georgescu devine nu doar o lecție politică, ci și un semnal de alarmă privind responsabilitatea educațională în modelarea viitorului României.