Gestul discret, dar profund al Papei Francisc: timp de un an și jumătate, a sunat zilnic un grup de creștini din Gaza pentru a le fi aproape în mijlocul suferinței

Papa Francisc, cunoscut pentru empatia sa profundă și deschiderea față de durerile lumii, a demonstrat din nou că grija sa pastorală nu are granițe. Deși a vorbit de nenumărate ori public despre conflictul devastator din Gaza, adevărata dimensiune a implicării sale personale a fost dezvăluită recent: Suveranul Pontif a fost în contact permanent cu un grup de creștini palestinieni din enclava asediată și i-a sunat zilnic timp de peste un an și jumătate, pentru a se asigura că sunt în siguranță și pentru a le oferi o binecuvântare, o încurajare, o voce familiară în haos.

Această mărturie tulburătoare a fost oferită de părintele Gabriel Romanelli, preot la Biserica de rit latin a Sfintei Familii din Gaza, într-un interviu acordat emisiunii BBC Newshour. El a relatat că Papa a fost o prezență constantă în viața lor, chiar dacă de la distanță. Zi de zi, fără excepție, pontiful le-a transmis sprijinul său, într-un gest de solidaritate tăcută, dar profundă.

„Ne-a sunat și ne-a dat binecuvântarea. Ne-a mulțumit pentru rugăciunile noastre pentru el”, a spus Romanelli, rememorând ultima conversație cu Papa, care a avut loc sâmbătă. Acele apeluri telefonice zilnice au fost mai mult decât un simplu gest – au devenit o ancoră de speranță pentru o comunitate care trăiește sub amenințarea constantă a violenței și incertitudinii.

Impresionant este faptul că, în dorința sa de a-i înțelege și sprijini mai bine, Papa Francisc a învățat chiar și câteva fraze în limba arabă, un semn de respect și apropiere față de acești oameni aflați în suferință. Nu era doar o comunicare logistică, ci un dialog al inimii.

„Nu este ușor să trăiești aici”, a spus părintele Romanelli. „Dar faptul că, în calitate de păstor, simt apropierea Papei însuși… pentru noi este un semn clar și puternic al milei Domnului. Ne întărește să continuăm să-L slujim pe Dumnezeu, aici, în Biserica Sa.”

Într-un loc în care violența și frica sunt parte din viața de zi cu zi, telefonul care suna regulat de la Vatican era o rază de lumină. Nu doar o simplă verificare a stării de bine, ci o prezență spirituală reală, vie, care îi făcea să se simtă văzuți și iubiți.

Această inițiativă a Papei Francisc rămâne una dintre cele mai emoționante dovezi ale angajamentului său pentru pace și solidaritate cu cei marginalizați. Într-o lume în care liderii sunt adesea departe de suferințele celor de jos, el a ales să fie aproape. Nu prin declarații, ci prin gesturi sincere și constante.

Pentru comunitatea creștină din Gaza, aceste apeluri nu vor fi uitate niciodată. Ele nu au fost doar conversații telefonice – au fost momente de har.