Primul lanț de supermarketuri care nu mai acceptă numerar. Pleci fără cumpărături dacă nu ai card

A apărut primul lanț de supermarketuri care nu mai acceptă numerar. Freenet nu este însă singurul retailer german care recurge la această soluție. În magazinele Gravis nu se poate plăti decât cu cardul de ceva timp. În plus, cei de la REWE experimentează și ei tranzacțiile fără numerar. În acest sens, din decemrbie 2022, un magazin REWE din München funcționează fără a mai primi bani-cash. Și snack-barul „Wurstdurst” din Nürnberg acceptă doar plățile cu cardul de mai mult timp.

Celebrul lanț german de retail a anunțat printr-un anunț special că bancnotele și monedele nu mai sunt acceptate în niciunul dintre cele 40 de magazine ale sale din Germania. După același model, de la începutul anului, mai multe sucursale ale lanțului de supermarketuri MPreis din Innsbruck, Austria, au renunțat, de asemenea, complet la numerar. La casierie puteți plăti doar cu cardul bancomat, cardul de credit sau prin aplicații mobile.

Se pare că motivele din spatele acestor decizii luate de tot mai mulți retaileri sunt întemeiate. Mai exact, plățile în numerar sunt scumpe și incomode. O mare bătaie de cap cu banii-cash o au băncile, cenții mici și monedele euro trebuind să fie numărate, bancnotele împachetate, iar cutia de numerar a zilei plasată în cutii mici de metal în cutia poștală a băncii seara sau să fie ridicată de către transportatorii de bani. În plus, băncile trebuie să aprovizioneze bancomatele, care nu sunt deloc sigure. Spre exemplu, în ultimul an, în Germania au fost în jur de 500 de explozii la bancomate. Astfel, dacă plățile în numerar ar dispărea, băncile ar putea economisi mulți bani.

În România, a existat un proiect de lege care interzicea plata salariilor în numerar. Până la urmă, plata salariilor în numerar nu va fi interzisă de parlamentari, proiectul de lege inițiat în acest sens fiind modificat recent la comisii pentru a nuanța măsura. În același timp, documentul prevede în continuare obligația comercianților de a accepta cel puțin o modalitate de plată fără numerar.

Plata fără numerar îi dezavantajează pe elevii din școlile din apropiere și este în detrimentul populației mai în vârstă, spune Camera de Muncă (AK) din Tirol. Compania vrea doar să economisească timp și bani, este acuzația formulată de Camera Muncii. „Acest lucru este în detrimentul clienților și are, de asemenea, un efect negativ asupra numărului de angajați„, spune președintele AK din Tirol, Erwin Zangerl.

MPreis, care operează în jur de 300 de magazine în Austria, vede lucrurile diferit: faza de testare într-un magazin din incinta Facultății de Științe Sociale a fost foarte reușită, așa că în decembrie 2022 au decis să renunțe la numerar și în filiala Museumsstraße.

Supermarketul pune accentul pe avantaje. „Ceea ce a început în vremuri de nevoie, în timpul pandemiilor, s-a dovedit a fi o virtute pentru majoritatea. Tehnologiile digitale moderne fac ca plățile fără numerar să fie deosebit de rapide și ușoare. Pentru clienți, acest lucru înseamnă mai puțin timp de așteptare la casierie, nu mai trebuie să caute prin portofele și, mai ales, nu se mai fac greșeli cu restul.

În afară de procesarea mai rapidă la casierie, se economisește mult efort la numărarea, livrarea și colectarea restului”, a anunţat supermarketul într-un comunicat în care își explică decizia. Scopul nu este acela de a reduce personalul, ci de a îmbunătăți serviciile pentru clienți și de a elibera mai multă capacitate pentru asistența clienților. Potrivit „Oberösterreichische Nachrichten”, în prezent nu există planuri de extindere a sistemului fără numerar în alte supermarketuri.

Cu toate acestea, acesta nu este însă sfârșitul problemei pentru MPreis. Camera Muncii dorește ca societatea să primească un avertisment din partea Asociației pentru Informarea Consumatorilor (VKI). AK ia în considerare posibilitatea de a se adresa instanței dacă MPreis nu cedează.

EXCLUSIV Dispar banii cash. Plata salariilor nu se va mai face în numerar, iar comercianții, inclusiv de la birtul din sat, vor trebui să aibă POS

Vremurile în care salariaţii stăteau la coadă la Contabilitate pentru a primi plicul cu cash  sau „în mână” leafa pe ultima lună au apus de mult, deşi mai există insule de arhaism financiar în unele firme din România, mai ales unde nu se doreşte fiscalizarea. Şi aceste excepţii sunt pe cale să intre în arhivele istoriei financiare, deoarece se pregăteşte o lovitură pentru românii care nu au card sau preferă să plătească cu bani cash. Plățile cu numerar pentru salariu au rămas deocamdată în stand-by, dar la comercianți ar putea fi eliminate în perioada următoare.

Salariile la plic ar putea deveni istorie. La Parlament există deja un proiect de lege care le interzice practic angajatorilor să mai plătească salariile în numerar. Şi tot în proiect este prevăzut şi faptul că toţi comercianţii vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul. Dacă va fi adoptat, actul normativ ar urma să intre în vigoare la 180 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial.

Se schimbă banii! Bancnotele care vor fi retrase din circulaţie în scurt timp. Comercianţii vor avea dreptul să le refuze, iar Banca Naţională le va primi doar în anumite condiţii

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul creșterii incluziunii financiare este foarte aproape de a primi voturile Parlamentului, după ce a fost avizat de toate Comisiile. Proiectul trebuie să primească votul Camerei Deputaților, care este for decizional, pentru a putea fi pus în aplicare.

Proiectul de lege  parține deputatului PNL George-Cristian Tuță și este susținut de mai mulți parlamentari din diverse partide politice. Proiectul a fost propus pentru a îmbunătăți incluziunea financiară, deși majoritatea modificărilor se concentrează pe restricționarea plăților cu cash.

Potrivit Legii 258/2017, persoanele cu venituri lunare care nu depășesc 60% din salariul mediu brut pe economie (stabilit la 6.789 de lei pentru acest an) sunt excluse de la plata salariilor în conturi bancare.

Prin excepție, consumatorul vulnerabil din punct de vedere financiar, definit în Legea nr.258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază, precum și personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională pot primi, la cerere, în numerar drepturile care li se cuvin potrivit prevederilor legale în vigoare.

Articolul 4 din Legea 258/2017 prevede următoarele:

Articolul 4 din Legea 258/2017 prevede următoarele: „e) consumator vulnerabil din punct de vedere financiar – consumatorul al cărui venit lunar nu depășește echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie, previzionat în ultima prognoză macroeconomică, respectiv prognoza de toamnă, publicată de către Comisia Națională de Prognoză în anul în curs pentru anul următor, sau al cărui venit din ultimele 6 luni nu depășește echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie;” Câștigul salarial mediu brut pe economie pentru anul 2023 este de 6789 lei, potrivit Legii BASS nr.369/2022.

Comisia de buget, finanțe și bănci a eliminat articolul care prevedea că : „Începând cu data de 1 ianuarie 2026, instituțiile publice au obligația să asigure încasările în numerar doar prin unitățile Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., prin Compania Națională „Poșta Română” – S.A., prin intermediul altor instituții de credit și prin servicii automate ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote și monede, pe bază de convenții încheiate cu persoanele abilitate, cu condiția asigurării fondurilor necesare achitării comisioanelor stabilite pentru efectuarea acestor operațiuni, astfel încât încasările și plățile în numerar să fie efectuate în condiții de siguranță, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.”

În ce privește comercianții, aceștia trebuie să pună la dispoziția clienților cel puțin un instrument de plată fără numerar. Asta ar însemna, de exemplu, să se accepte plata cu cardul la POS sau plata cu cardul online.

Avansul se evidenţiază distinct pe bonul fiscal şi nu poate depăşi suma de 500 de lei. Tranzacţiile privind avansul în numerar se asimilează retragerilor de numerar de la bancomate, iar comisioanele aferente tranzacţiilor se stabilesc conform contractelor în vigoare între părţi. Comercianții pot percepe, de la titularul cardului, un comision care nu poate depăşi 1% din valoarea avansului acordat.

Acest proiect oferă instituțiilor statului un control mai bun asupra tranzacțiilor, frauda fiind mai dificil de realizat. Legea ar urma să se aplice la 1 ianuarie 2026.

„Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că schimbările necesită o perioadă de adaptare, de aceea am propus ca beneficiarii de pensii și de ajutoare sociale să nu fie astăzi cuprinși în această formă de a-și încasa veniturile în contul respectiv, putând să opteze pentru cash”, declara Tuță la dezbaterile pe marginea proiectului de lege din Comisia de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, care a precizat că cei cu venituri de sub 4.000 de lei nu ar fi obligați de lege să primească banii doar în cont.

România urmează trendul mondial. Marea Britanie va deveni o societate fără numerar? Se elimină obligația primirii banilor fizici

Marea Britanie se îndreaptă către o societate fără numerar, deoarece tranzacțiile cu cardul și online continuă să fie favorizate în detrimentul banilor fizici. Unitățile comerciale NU mai sunt obligate să accepte numerar, ceea ce este un pas uriaș către așa-zisa societate cashless, fără bani fizici. Prim-ministrul Rishi Sunak a respins cererea unui deputat conservator pentru ca magazinele să fie obligate accepte plăți în numerar, chestiunea afectând aproximativ 5,4 milioane de britanici care încă se bazează pe banii fizici, scrie : Dialy Express,

Vorbind recent la Întrebările primului ministru (Prime Minister’s Questions), deputatul Tory Newton Abbott Anne Marie Morris a întrebat dacă unitățile care deservesc publicul ar trebui să fie obligate să accepte numerar. Ea a citat o cercetare efectuată de LINK, cea mai mare rețea de bancomate din Marea Britanie, care a relevat că 45% dintre britanici au fost undeva unde numerarul nu a fost acceptat sau a fost descurajat.

Domnul Sunak a respins cererea, răspunzând: „Știm că numerarul continuă să fie folosit de milioane de oameni, în special de cei din grupurile vulnerabile. De aceea, Legea privind serviciile financiare și piețele va proteja, pentru prima dată, accesul oamenilor la numerar în legea britanică.”

Dar el a continuat: „Legea sprijină, de asemenea, întreprinderile care continuă să accepte numerar, asigurând acces rezonabil la facilitățile de depozit, dar pe măsură ce tehnologia și comportamentul consumatorilor se schimbă, este corect ca organizațiile însele să poată alege formele de plată pe care le vor accepta.” Deci magazinele nu mai sunt obligate să accepte numerar, ceea ce este un salt uriaș înainte spre societatea cash-less. Vorbind despre impactul pierderii accesului la banii fizici, Dennis Reed, directorul grupului de campanie „Silver Voices peste 60 de ani”, a declarat: „Primim rapoarte regulate de la membri că le este greu să acceseze și să folosească numerar. Este un alt factor de izolare pentru persoanele în vârstă și este de mare îngrijorare.”

Plățile cu cardul și plățile digitale au fost cea mai populară formă de tranzacție în retail din 2016, doar 15% dintre tranzacții fiind efectuate în numerar în 2021.

Să presupunem că vrei să pleci într-o vacanță prin țară sau străinătate. Este bine să ai ceva numerar la tine în caz că sunt probleme cu cardul. Poate pentru a cumpăra un bilet de tren sau o apă dintr-un loc în care nu există POS.

Câți bani este bine să ai în buzunar. Ce recomandă un trainer de educație financiară

HotNews.ro l-a întrebat pe Adrian Asoltanie, trainer de educație financiară, care spune că nu există o regulă anume legată de câți bani ar trebui să ai la tine cash.

„Depinde de personalitatea financiară (spender, saver, avoider sau monk) și de resursele pe care le ai. Mai depinde de vârstă și de situația ta personală (singur, căsătorit, copii…)”, explică el. El este o fire mai cheltuitoare și ține cash de 50 – 100 lei în mod constant.

“Iau 400-500 lei doar atunci când merg la supermarket, o dată pe săptămână și întotdeauna cu bani cash. Am ca back-up cardul de DEBIT, dar pe care nu țin banii direct, ci îi am într-un cont separat de economii”, spune Asoltanie. El a precizat că doar daca e absolută nevoie își transferă și plătește cu cardul.

“Cand merg la alte cumpărături (haine, distracții, film, restaurant…) prefer, de asemenea, să-mi iau cash la mine ca să fiu mai conștient de cheltuirea banilor. Nu folosesc niciodată cardul de credit la care am renunțat acum 17 ani”, povestește expertul în educație financiară.

RECOMANDAREA lui Asoltanie: „Pentru cei care simt nevoia să aibă bani mai mulți la ei, „în caz de nevoie”, recomand să-și puna în husa de telefon sau în portofel o bancnotă de 50 sau 100 euro. Vor avea astfel bani la ei, dar se vor atinge foarte greu de aceștia. Recomand să vă lăsați cardul de credit acasă”.

Adrian Căruceru: Este bine să ai cash câteva zeci sau sute de lei la tine

Adrian Căruceru, trainer în gestionarea banilor, spune că dacă e bine sau nu să avem sau nu bani în buzunar ar putea fi o decizie mai ușor de luat pornind de la răspunsurile la următoarele întrebări:

1. Pentru ce ne trebuie numerarul din portofel?

2. E neapărat nevoie să avem bani cash în ziua de azi când putem plăti, aproape peste tot, cu instrumente care exclud numerarul (card, telefon, ceas)?

3. De unde luăm banii pentru a-i ține în portofel? Îi retragem de la bancomat? Dacă da, vom avea oare de plătit un comision în funcție de condițiile din contractul încheiat cu banca pentru deținerea și utilizarea cardului?

„Lista întrebărilor de mai sus ar putea continua. În orice caz, într-o lume în care generalizarea utilizării instrumentelor de plată fără numerar e o realitate cotidiană, a avea bani în buzunar poate părea un obicei păstrat dintr-o epocă pe cale de a apune”, spune el.

Probabil că, așa cum e întotdeauna, soluția de mijloc e cea mai potrivită, afirmă Căruceru. “Adică, să dai prioritate mijloacelor moderne de plată, dar să nu uiți, totuși, și de banii de buzunar (poate câteva zeci sau sute de lei), în orice caz atât cât consideri că e suficient pentru a-ți conferi confortul necesar și, nu în ultimul rând, libertatea de a putea folosi oricare dintre cele două variante: cash sau card”, a preciat trainerul în gestionarea banilor.

Fiecare român ar putea avea un cont bancar, în baza unui proiect de lege

Din punct de vedere al impactului social, se preconizează că, prin modificarea şi completarea Legii nr. 258/2017, Legii nr. 70/2015 şi a Ordonanţei De Urgenţă nr. 146/2002, se va ridica gradul de incluziune financiară al cetăţenilor. Incluziunea financiară contribuie la o mai mare mobilitate socială şi o creştere a nivelului de trai, precum şi la un sistem mai rezilient la şocul economic.

Crearea unui cont de bază pentru fiecare cetăţean va îmbunătăţi relaţia acestuia cu statul, în sensul optimizării transferurilor, printre care: primirea indemnizaţiilor sociale, plata taxelor şi a impozitelor, arată expunerea de motive.

Acţiunile de deschidere, administrare, retragere, interogarea soldului, plăţile online şi închiderea contului de bază, folosit în relaţia cetăţeanului cu statul, vor fi lipsite de comisioane, în limita veniturilor de natură salarială plătite de angajator, a pensiilor, indemnizaţiilor şi alocaţiilor de asistenţă socială plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii sociale sau de la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti.

Există necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a spori incluziunea financiară şi pentru a-i asista pe membrii vulnerabili ai societăţii în ceea ce priveşte îndatorarea excesivă. Tot în vederea optimizării relaţiei dintre cetăţean şi stat, plăţile de natură salarială şi prestaţiile sociale se vor efectua prin mijloace de plată fără numerar (în contul de bază), cu o excepţie, cea a consumatorului vulnerabil, care poate solicita primirea plăţii cash, în numerar.

Prin modificările prevăzute în lege, va creşte gradul de colectare la bugetul statului, se va diminua tentaţia corupţie în rândul funcţionarilor. Şi, totodată, va duce la creşterea gradului de digitalizare a administraţiilor statului.

În prezent, mobilitatea scăzută a consumatorilor în ceea ce priveşte serviciile financiare cu amănuntul este cauzată în mare măsură de lipsa de transparenţă şi de comparabilitate a comisioanelor şi a serviciilor oferite, precum şi de dificultăţile legate de schimbarea conturilor de plăţi, lucru ce generează neîncredere în rândul consumatorilor cu privire la instituţiile bancare.

Tot în favoarea adoptării acestei legi, în PNRR, la capitolul privind mobilitatea urbană se vorbeşte despre o investiţie ce prevede alocarea unor bani în scopul acceptării de plăţi online a taxelor şi impozitelor.

Instituţiile de credit nu vor putea refuza o cerere privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, decât în cazul în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispoziţiilor privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului. Această prevedere se face în sprijinul consumatorilor, astfel încât toţi cetăţenii să beneficieze de un cont de bază în România.

În scopul creşterii eficacităţii drepturilor şi obligaţiilor consumatorilor de servicii financiare, proiectul propune ca autoritatea competentă pentru realizarea obiectivelor Legii nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază să fie Banca Naţională a României, în condiţiile în care BNR este autoritatea competentă în cea mai mare parte a serviciilor financiare şi este cea care colaborează direct cu Autoritatea Bancară Europeană.

Legea creează cadrul legal pentru efectuarea de plăţi prin intermediul automatelor ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote şi monede.