Călin Georgescu a renunțat. A dat în scris personal Nu am încredere

Călin Georgescu Renunță la Protecția SPP: Motive și Implicații

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a luat decizia controversată de a refuza protecția oferită de Serviciul de Protecție și Pază (SPP), un beneficiu garantat prin lege pentru demnitari și candidați la funcții înalte.

Motivul Deciziei

Într-o declarație publică făcută luni seară, Georgescu a explicat că refuzul său se bazează pe lipsa de încredere în instituție, afirmând:

Pentru a formaliza această decizie, el a depus o declarație scrisă prin care renunță la serviciile de protecție oferite de SPP, preferând să își gestioneze securitatea printr-o echipă proprie.

Rolul SPP și Regulamentele în Vigoare

Serviciul de Protecție și Pază este responsabil pentru asigurarea protecției demnitarilor români și a familiilor acestora, colaborând cu alte instituții precum Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații.

Printre atribuțiile SPP se numără:

Protecția demnitarilor și a reședințelor acestora.Siguranța sediilor oficiale.Activități legate de siguranța națională, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Conform reglementărilor, beneficiarii acestei protecții pot renunța la acest drept, dar își asumă integral responsabilitatea pentru propria securitate.

Implicări și Reacții

Renunțarea la protecția SPP atrage atenția asupra nevoii de siguranță suplimentară, mai ales în cazul unei figuri publice expuse. Decizia de a apela la o echipă privată de securitate poate ridica întrebări legate de costuri, eficiență și gradul de pregătire al personalului ales.

Deși gestul lui Călin Georgescu poate fi văzut ca o declarație de independență față de instituțiile de stat, criticii sugerează că ar putea fi și o modalitate de a atrage atenția publică.

Concluzie

Decizia lui Călin Georgescu de a renunța la protecția SPP este una neobișnuită și ridică întrebări cu privire la siguranța sa și la motivele profunde din spatele acestei alegeri. Într-un context politic tensionat, refuzul unei astfel de protecții reflectă nu doar o lipsă de încredere în instituții, ci și dorința de a controla toate aspectele legate de securitatea sa personală.