Întâlnirea desfășurată pe 6 ianuarie la Paris, în cadrul așa-numitei „Coaliții a Voinței”, a scos la iveală fisuri profunde între statele europene în privința posibilității trimiterii de trupe de pace în Ucraina, în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia. La reuniune a participat și președintele României,Nicușor Dan, iar concluziile sunt departe de a indica un consens european.
Deși aproximativ 30 de state au semnat o declarație comună la Palatul Élysée, documentul prevede explicit că o eventuală forță multinațională ar urma să fie constituită exclusiv din contribuțiile țărilor voluntare. Până în prezent, doar Franța, Regatul Unit, Spania, Belgia, Norvegia, Estonia și Lituania și-au exprimat clar disponibilitatea de a participa cu trupe terestre pe teritoriul ucrainean.
Președintele Franței,Emmanuel Macron, a afirmat că Parisul ar putea desfășura câteva mii de militari, în timp ce Londra, condusă de premierulKeir Starmer, ar putea contribui cu până la 7.500 de soldați, fără a oferi însă detalii oficiale, din rațiuni de securitate.
Spania și Lituania s-au alăturat taberei favorabile, premierul spaniolPedro Sánchezsubliniind că Madridul este dispus să contribuie la menținerea păcii, cu sprijin politic intern, în timp ce autoritățile de la Vilnius au vorbit despre o participare limitată, de ordinul câtorva sute de militari.
În schimb, numeroase state europene manifestă rezerve sau refuzuri ferme. Germania, prin cancelarulFriedrich Merz, a anunțat că Bundeswehr-ul ar putea sprijini Ucraina doar prin staționarea pe teritoriul unor state NATO vecine, invocând atât constrângeri constituționale, cât și opoziția Partidului Social Democrat. Această poziție este contestată inclusiv în interiorul scenei politice germane, unii lideri CDU susținând că o astfel de soluție nu ar avea efect real de descurajare.
Țări precum Italia, Polonia, Suedia sau Finlanda exclud desfășurarea de trupe terestre în Ucraina. Premierul italianGiorgia Melonia reiterat refuzul Romei, invocând echilibrul politic intern și relația cu aliații externi, în timp ce Suedia a anunțat că va contribui doar prin supraveghere aeriană și operațiuni de deminare maritimă în Marea Neagră.
România se aliniază statelor reticente. Președintele Nicușor Dan a declarat pentru publicația Le Monde că „nu este potrivit ca România să desfășoare trupe terestre pe teritoriul unui stat vecin”, subliniind că această decizie reflectă consensul tuturor partidelor politice de la București.
Pe fondul acestor divergențe, Rusia a reacționat dur. Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a avertizat că orice forță militară europeană prezentă în Ucraina ar deveni „țintă legitimă”, iar Ungaria, prin ministrul de externePeter Szijjarto, a acuzat statele occidentale că riscă un conflict direct cu Moscova. Premierul ungarViktor Orbana continuat să evite participarea la reuniunile coaliției.
În acest context tensionat, Europa pare mai divizată ca oricând, iar ideea unei forțe de pace în Ucraina rămâne un subiect sensibil, aflat la intersecția dintre calcule militare, presiuni politice interne și teama de escaladare a conflictului.