Finanțarea campaniei lui Nicușor Dan sub semnul întrebării. Suspiciuni de ilegalități și posibile ingerințe rusești

Avocatul Gheorghe Piperea și jurnalistul Lucian Davidescu lansează acuzații grave și ridică semne de întrebare serioase cu privire la finanțarea campaniei prezidențiale a lui Nicușor Dan. Potrivit analizelor prezentate public, actualul șef al statului ar fi contractat împrumuturi de aproape 12 milioane de euro, o mare parte a banilor provenind de la creditori anonimi, situație care, susțin cei doi, ar putea încălca legislația în vigoare.

Suspiciuni privind împrumuturile și proveniența banilor

Într-o postare amplă pe Facebook, Gheorghe Piperea afirmă că peste 9 milioane de euro din totalul împrumuturilor ar proveni de la persoane a căror identitate nu a fost făcută publică, deși legea ar impune dezvăluirea numelui creditorilor atunci când sumele depășesc un anumit prag. Avocatul subliniază că aceste împrumuturi ar fi fost ulterior rambursate prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP), fapt care ridică noi întrebări despre circuitul banilor și despre verificările efectuate.

În acest context, Piperea merge mai departe și afirmă că nu poate fi exclusă nici ipoteza unei ingerințe externe, inclusiv a uneia de natură rusă, având în vedere numărul mare de creditori anonimi și lipsa de transparență asupra identității acestora. El consideră că situația ar fi trebuit analizată înainte de scrutinul prezidențial din mai 2025, însă apreciază că, în prezent, eventualele căi de contestare sunt limitate.

Analiza jurnalistică a lui Lucian Davidescu

Declarațiile avocatului se bazează pe o analiză detaliată realizată de Lucian Davidescu, care a studiat declarațiile de avere și documentele publice privind finanțarea campaniilor electorale. Jurnalistul afirmă că a centralizat datele într-un fișier de lucru pentru a înțelege amploarea fenomenului, ajungând la concluzii îngrijorătoare.

Conform calculelor sale, în declarația de avere a lui Nicușor Dan ar apărea aproximativ 350 de împrumuturi, acordate de aproape tot atâtea persoane. Dintre acestea, 210 împrumuturi ar fi atribuite unor creditori anonimi, fiecare fiind însoțit de mențiunea că finanțatorul „nu și-a exprimat acordul pentru publicarea numelui”.

Valoarea totală a împrumuturilor ar depăși 58 de milioane de lei, iar peste 75% din această sumă ar proveni de la creditori anonimi. În termeni practici, spune Davidescu, aproape 9 milioane de euro din finanțarea campaniei prezidențiale nu ar avea nici astăzi o proveniență public clar identificabilă.

Acuzații de încălcare a legii „cu bună-știință”

Într-o altă intervenție publică, jurnalistul susține că ar exista indicii că legea ar fi fost încălcată în mod deliberat. El compară modul în care au fost raportate donațiile dintr-o campanie anterioară cu modul în care au fost trecute împrumuturile din campania prezidențială, subliniind diferențe majore de formulare și lipsa unei baze legale explicite pentru anonimizarea sumelor mari.

Davidescu atrage atenția că, indiferent de interpretarea dintre legea finanțării campaniilor și cea a declarațiilor de avere, pentru sume mari nu există excepții care să permită anonimatul. În opinia sa, faptul că numele creditorilor nu apar deloc – nici măcar cenzurate – ar fi avut ca efect necomunicarea identității acestora către Agenția Națională de Integritate, ceea ce ar reprezenta o problemă gravă de legalitate și transparență.

Un subiect care cere clarificări oficiale

Atât Gheorghe Piperea, cât și Lucian Davidescu subliniază că acuzațiile lor se bazează pe documente publice și pe interpretarea legislației existente, cerând lămuriri oficiale din partea instituțiilor competente. În lipsa unor explicații clare, spun ei, suspiciunile privind finanțarea campaniei prezidențiale rămân deschise și riscă să afecteze încrederea publică în corectitudinea procesului electoral.

Subiectul capătă astfel o miză majoră, nu doar politică, ci și instituțională, întrucât pune în discuție transparența finanțării campaniilor electorale și capacitatea statului de a verifica sursa banilor folosiți pentru câștigarea celei mai înalte funcții în stat.