Declarațiile susținute de Ursula von der Leyen la Conferința de Securitate de la München au readus în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme de pe agenda europeană: viitorul apărării comune și mecanismele prin care Uniunea Europeană ia decizii în situații de criză.
Președinta Comisia Europeană a vorbit deschis despre posibilitatea ca UE să accelereze procesul decizional în materie de securitate, inclusiv prin renunțarea la unanimitate în anumite situații și trecerea la votul cu majoritate calificată.
Apel ferm la activarea articolului 42(7)
În discursul său, Ursula von der Leyen a invocat articolul 42(7) din Tratatul Uniunii Europene, care prevede obligația statelor membre de a-și acorda ajutor reciproc în cazul unei agresiuni armate.
„Apărarea reciprocă nu este o sarcină opțională pentru Uniunea Europeană. Este o obligație prevăzută în propriul nostru tratat”, a subliniat aceasta, descriind principiul drept „unul pentru toți și toți pentru unul”.
Mesajul vine într-un context geopolitic tensionat, în care autonomia strategică a Europei este discutată tot mai intens, mai ales pe fondul incertitudinilor privind sprijinul extern în cadrul NATO.
UE ar putea renunța la unanimitate
Unul dintre cele mai puternice semnale transmise la München a vizat mecanismul decizional al Uniunii. Von der Leyen a afirmat că, pentru a evita blocajele, UE ar putea să se bazeze mai mult pe votul cu majoritate calificată (QMV), în locul unanimității.
Sistemul de majoritate calificată presupune ca 55% dintre statele membre, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii, să susțină o propunere. În practică, acest mecanism ar permite adoptarea unor decizii strategice chiar și atunci când unul sau mai multe state se opun.
Declarația a fost interpretată de analiști drept un semnal clar că Bruxellesul este pregătit să ia măsuri pentru a accelera consolidarea apărării europene.
„A fost nevoie de o terapie de șoc”
Președinta Comisiei Europene a recunoscut că actualul context de securitate a forțat o schimbare de paradigmă la nivel european.
„Este adevărat că a fost nevoie de o terapie de șoc”, a afirmat aceasta, sugerând că evoluțiile recente au determinat depășirea unor limite considerate până de curând de neclintit.
Mesajul indică o accelerare a investițiilor și cooperării în domeniul apărării, într-un moment în care statele membre reevaluează rolul UE în arhitectura globală de securitate.
Mesaje către NATO și Washington
În intervenția sa, Ursula von der Leyen a făcut referire și la declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, subliniind că statu-quo-ul nu mai este suficient pentru provocările actuale.
Totodată, ea a transmis un mesaj conciliant către partenerii americani, afirmând că discursul secretarului de stat al SUA i-a oferit un sentiment de stabilitate și continuitate în relația transatlantică.
Europa între autonomie și parteneriat
Discursul de la München reflectă echilibrul delicat pe care Uniunea Europeană încearcă să îl mențină între consolidarea propriei capacități de apărare și menținerea parteneriatului strategic cu Statele Unite.
Dezbaterea privind articolul 42(7) și utilizarea votului cu majoritate calificată ar putea deveni un punct central al agendei politice europene în perioada următoare, într-un moment în care arhitectura globală de securitate trece prin transformări rapide.