Eurodeputata Diana Șoșoacă a refuzat pe 30 martie 2026 să fie supusă unei expertize psihiatrice cerute de Parchetul General, în dosarul în care este cercetată pentru 11 infracțiuni, între care propagandă legionară, antisemitism, negarea Holocaustului și lipsire de libertate. Măsura era menită, potrivit procurorilor, să clarifice dacă politiciana avea discernământ la momentul presupuselor fapte.
RECLAMAPrezență zgomotoasă la Parchet și mesaj politic vehementLa sosirea la sediul Parchetului, Șoșoacă a fost întâmpinată de zeci de susținători și membri de partid. Ei au scandat lozinci, au aplaudat și au folosit vuvuzele, transformând momentul într-o demonstrație de sprijin vizibil și sonor. În mijlocul mulțimii, europarlamentara a ținut un discurs în care a criticat aspru instituțiile statului și întregul sistem.
RECLAMA
Mesajul său public a inclus o comparație directă cu perioada comunistă. Ea a afirmat:
„S-a revenit la tot ceea ce înseamnă instituțiile sovietice.”Prin această formulare, Șoșoacă a sugerat că actualele mecanisme instituționale ar semăna cu cele din trecutul autoritar, o apreciere pe care a repetat-o în fața mulțimii. Termenul „instituțiile sovietice” a fost folosit de ea pentru a sublinia, în viziunea proprie, un caracter opresiv al procedurilor judiciare la care este supusă.
Cadrul acuzațiilor și pasul procedural contestatÎn ancheta aflată în derulare, procurorii au dorit să stabilească capacitatea de discernământ a Dianei Șoșoacă la data producerii faptelor investigate. Solicitarea unei expertize psihiatrice este un instrument procedural utilizat în astfel de cauze. Refuzul politicienei de a trece prin această etapă a marcat momentul-cheie al zilei de 30 martie 2026, menținând dosarul într-o zonă cu puternice ecouri publice și politice.
Pe parcursul discuțiilor cu procurorii, sprijinul din exterior nu a încetat: susținătorii au continuat să-și manifeste solidaritatea, unii venind cu propriile mijloace de a amplifica zgomotul. Atmosfera s-a menținut tensionată și, pe alocuri, festivistă, contrastând cu rigoarea formală a procedurilor din interiorul instituției.
În aceeași zi, a avut loc și audierea lui Horațiu Potra, prezentat drept „mercenar” în spațiul public. Detalii suplimentare despre discuțiile purtate cu el nu au fost făcute publice la fața locului, însă prezența ambelor nume pe agenda audierilor din 30 martie a accentuat încărcătura mediatică a zilei.
Refuzul expertizei a fost însoțit de un mesaj politic ferm, cu accente critice, transmis într-un cadru în care susținătorii au căutat să își facă simțită vocea. În plan procedural, ancheta își urmează cursul, în timp ce pe esplanada din fața instituției continuă confruntarea narativelor: pe de o parte, retorica de opoziție la adresa sistemului, pe de altă parte, solemnitatea cadrului judiciar care impune reguli, termene și verificări.