4 februarie 2026 aduce un anunț important din partea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete: veniturile medicilor ar urma să fie legate mai strâns de performanță și de volumul real de muncă, nu de vechime sau strict de statutul profesional.
Demersul este corelat cu o revizuire a modului în care sunt organizate și plătite gărzile, astfel încât diferențele dintre activitatea efectivă și salariul final să fie diminuate.
Ministrul indică faptul că actualul model produce discrepanțe vizibile: medici cu încărcare mare și cazuri complexe ajung, uneori, să aibă venituri similare cu colegi care înregistrează un volum redus de intervenții. Noua arhitectură salarială este gândită să recompenseze echitatea și munca depusă, subliniind calificarea profesională prin rezultate măsurabile.
Cum ar urma să funcționeze noul modelModificările anunțate vizează, în principal, metodologia de tarifare și organizare a gărzilor. Criteriul central invocat de oficial este performanța, iar exemplul comparativ dintre specialiști cu activități foarte diferite a fost folosit pentru a arăta caracterul neuniform al plății actuale.
„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest dar, plata se va face în funcție de performanță”, a declarat Alexandru Rogobete.
În sprijinul schimbării, ministrul a invocat contrastele din practică, în special în zona chirurgicală, acolo unde unii medici au un ritm intens de operații, iar alții operează rar, deși salariile pot rămâne apropiate.
„Există chirurgi în țara asta care operează 20 de pacienți pe săptămână și chirurgi care operează doi pacienți pe an. Ori, la finalul anului au aceleași venituri. Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”, a subliniat ministrul.
În practică, asta înseamnă că viitoarele formule de plată vor trebui să surprindă atât volumul, cât și complexitatea muncii — de la intervenții și consultații până la timpii efectivi petrecuți în gardă și indicatori de calitate a îngrijirilor.
Reacții din sistemul medicalPropunerea a produs reacții rapide în rândul cadrelor medicale. Chirurgul Ilie Albean consideră firească diferențierea veniturilor acolo unde munca nu este comparabilă între spitale și specialități.
„Este frustrant pentru colegii care muncesc în spitalele județene de urgență, unde e foarte mult de lucru și trebuie să vadă toate urgențele, față de spitale de cronici unde gărzile sunt mai lejere”, a declarat Ilie Albean.
La rândul său, medicul rezident Andrei Toma susține că un model bazat pe performanță poate corecta situațiile în care medici cu activitate minimă sunt plătiți la nivel similar sau chiar mai bine decât colegi din centre universitare, implicați constant în cazuri dificile. El atrage însă atenția că definiția exactă a performanței și ponderea indicatorilor vor fi esențiale pentru a evita noi dezechilibre.
Rămân de clarificat aspecte-cheie: ce anume va intra în evaluare (număr de intervenții, gravitatea cazurilor, rezultate clinice, timpi de răspuns), cum se va ține cont de specificul fiecărei specialități, dar și de diferențele dintre spitalele mari de urgență și unitățile mai mici. De asemenea, este necesară o metodologie transparentă pentru a asigura echitate și a încuraja calitatea actului medical, nu doar cantitatea.
În acest stadiu, inițiativa se află în zona de anunț și dezbatere publică. Următoarele etape ar presupune detalierea criteriilor, testarea mecanismelor de plată și calibrarea lor împreună cu reprezentanții profesioniștilor din sănătate, astfel încât impactul în teren — de la gărzi la secții cu profil foarte diferit — să fie corect evaluat.
Pe fondul deficitului de personal și al încărcării disproporționate din marile spitale, demersul de a plăti în funcție de performanță redeschide discuția despre cum se măsoară munca medicală și cum pot fi recompensați corect cei care duc greul în turele de gardă și în liniile de urgență.