Tot mai mulți români caută clarificări despre antibioticele care pot fi eliberate fără rețetă completă, după modificările aduse reglementărilor legate de așa-numita „doză de urgență”. Specialiștii subliniază însă că antibioticele nu sunt remedii pe care să le folosim „după ureche” și că eliberarea fără prescripție este permisă strict în condiții bine determinate.
Ce înseamnă „doza de urgenț㔄Doza de urgență” reprezintă cantitatea maximă dintr-un antibiotic pe care farmacistul o poate elibera fără o rețetă medicală validă, în scopul acoperirii inițiale a tratamentului pentru cel mult 48 de ore. Această măsură există pentru situațiile în care pacientul are nevoie imediată de terapie iar consultul medical nu poate fi obținut rapid.
Eliberarea se face numai după o evaluare făcută de farmacist: pacientul trebuie să furnizeze date personale, să răspundă la întrebări privind istoricul problemelor actuale și să semneze o declarație pe propria răspundere prin care atestă că nu a mai ridicat aceeași doza de urgență pentru același episod din altă farmacie.
Farmacia are obligația de a înregistra detaliile eliberării: numele pacientului, medicamentul și substanța activă, cantitatea, data eliberării și numele farmacistului care a aprobat cererea.
Care sunt antibioticele eliberate în regim de urgență și ce reguli se impunReglementările prevăd că, în anumite situații excepționale, pot fi puse la dispoziție pentru 48 de ore numai anumite substanțe active. Exemple frecvente ale acestor substanțe sunt: Amoxicilină, Ampicilină, Doxiciclină, Oxacilină, Amoxicilină + acid clavulanic, Cefalexină, Cefadroxil, Clindamicină, Metronidazol, Nitrofurantoină, Tetraciclină și Sulfametoxazol + Trimetoprim. Aceste denumiri sunt substanțele active, nu neapărat numele comerciale pe care le găsește pacientul pe raft.
Important: eliberarea unei doze de urgență nu înlocuiește consultația medicală. După administrarea primelor doze, pacientul trebuie să se prezinte la medic pentru investigații, stabilirea diagnosticului precis și pentru decizia de continuare, modificare sau întrerupere a tratamentului.
Antibioticele NU tratează infecțiile virale — răceala și gripa, de regulă, au cauză virală, iar utilizarea inutilă a antibioticelor nu le va ameliora și poate provoca efecte adverse nedorite, alergii sau dezechilibre intestinale.
Un risc major asociat autotratamentului este apariția rezistenței bacteriene: utilizarea incorectă, doze insuficiente, întreruperea tratamentului înainte de timp sau alegerea unui medicament nepotrivit pot favoriza selectarea tulpinilor rezistente, situație care complică tratamentele viitoare.
Medici și farmaciști avertizează că automedicația cu antibiotice poate întârzia diagnosticarea corectă și poate agrava evoluția bolii. Semnele care impun prezentarea urgentă la medic includ: febră înaltă și persistentă, dificultăți de respirație, dureri severe, stare generală foarte alterată, vărsături persistente, umflături importante sau reacții alergice și orice simptom care se agravează rapid.
Reamintire practică: doza de urgență este o facilitate temporară, nu un drept automat; decizia aparține farmacistului după evaluarea cazului, iar continuarea oricărui tratament se face doar la recomandarea medicului.
Acest text are scop informativ și nu înlocuiește consultul sau recomandarea unui specialist.