Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit joi că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele USR, s-a aflat în conflict de interese în dosarul deschis în urma acuzațiilor formulate de Agenția Națională de Integritate. Decizia instanței supreme menține hotărârea pronunțată inițial de Curtea de Apel Timișoara pe 10 februarie și este definitivă.
Dominic Fritz conduce Primăria Timișoara din anul 2020 și se află în prezent la al doilea mandat. În plan politic, acesta este președintele USR și unul dintre susținătorii importanți ai lui Ilie Bolojan.
În comunicatul prin care a anunțat hotărârea de joi, Înalta Curte nu a precizat care sunt efectele concrete ale deciziei asupra mandatului de primar. În schimb, în hotărârea Curții de Apel Timișoara, menținută acum de instanța supremă, magistrații au invocat prevederi din Codul administrativ potrivit cărora mandatul unui ales local aflat în stare de incompatibilitate sau conflict de interese încetează de drept.
Dominic Fritz a reacționat imediat după decizia ICCJ și a anunțat că va merge la CEDO. Primarul Timișoarei a susținut că nu își va pierde mandatul, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, ci că decizia i-ar interzice candidatura până în anul 2030.
Ce a stabilit Înalta Curte
Potrivit comunicatului transmis de Înalta Curte, Dominic Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, ar fi procurat un beneficiu propriului creditor. Este vorba despre o persoană de la care primarul ar fi primit un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Timișoara.
Instanța supremă a arătat că situația în care s-a aflat Dominic Fritz corespunde elementelor considerate relevante de legislație și jurisprudență în materia conflictului de interese. Judecătorii au menționat existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului administrativ și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
Înalta Curte a subliniat că legea impune aleșilor locali obligația de abținere atunci când se află într-o situație de conflict de interese. Potrivit instanței, această obligație are rolul de a proteja încrederea publicului în corectitudinea procesului decizional și de a împiedica folosirea autorității publice pentru favorizarea unor interese private.
Judecătorii au mai transmis că același standard trebuie aplicat tuturor persoanelor aflate în funcții publice, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică.
Curtea de Apel Timișoara: mandatul încetează de drept
În hotărârea pronunțată pe 10 februarie, Curtea de Apel Timișoara a arătat că, odată cu pierderea definitivă a procesului cu Agenția Națională de Integritate, Dominic Fritz își pierde mandatul de primar.
După prima decizie a instanței, Dominic Fritz susținea public că, în cazul în care hotărârea va rămâne definitivă, sancțiunea ar fi reducerea indemnizației cu 10% pentru o perioadă de cel mult șase luni. Explicația sa a fost însă contrazisă de motivarea Curții de Apel.
Magistrații au arătat că, în cazul aleșilor locali pentru care un raport de evaluare definitiv constată starea de incompatibilitate sau conflict de interese, mandatul încetează de drept. Această situație juridică este constatată ulterior prin ordin al prefectului, conform prevederilor Codului administrativ.
Curtea a invocat și gravitatea atingerii aduse interesului public prin actele de corupție și conflictele de interese, chiar și atunci când acestea par mai puțin semnificative, mai ales într-un context național considerat vulnerabil în fața riscurilor de corupție.
Din acest motiv, instanța a apreciat că interdicția de a ocupa funcții publice alese pentru o perioadă de trei ani, prevăzută de legislația națională, nu este o măsură disproporționată.
Acuzațiile formulate de ANI
În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ.
Potrivit inspectorilor de integritate, în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timișoarei, Dominic Fritz ar fi aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal, pe care l-a înaintat apoi Consiliului Local spre aprobare.
Documentația tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ ar fi fost realizată de firma unui consilier local USR. Același consilier l-ar fi împrumutat pe Dominic Fritz cu suma de 25.000 de lei în campania electorală pentru alegerile locale.
Cum s-a apărat Dominic Fritz
În acțiunea depusă împotriva raportului ANI, Dominic Fritz a susținut că, după preluarea mandatului de primar, a preluat din mers mai multe proceduri administrative începute de fostul edil Nicolae Robu. Printre acestea se afla și proiectul PUZ vizat de anchetă.
Fritz a explicat că proiectul fusese deja aprobat anterior de fostul primar, iar după instalarea sa în funcție i s-ar fi recomandat de către funcționarii din primărie să confirme și să resemneze aprobarea dată de Nicolae Robu, pentru a evita eventuale suspiciuni privind legalitatea documentului, în condițiile în care mandatul fostului primar încetase.
Primarul Timișoarei a susținut în instanță că nu ar fi existat un folos material pentru arhitectul care îl împrumutase în campania electorală. De asemenea, a invocat faptul că nu ar fi avut posibilitatea practică de a-și delega atribuțiile, deoarece la acel moment viceprimarul nu fusese încă ales.
Printre argumentele sale s-au aflat și ideea că referatul de aprobare fusese întocmit de fostul primar, faptul că ar fi fost în imposibilitatea de a adopta o altă conduită și susținerea că raportul ANI nu ar respecta principiul proporționalității prevăzut de Codul administrativ.
De ce a fost respinsă apărarea primarului
Curtea de Apel Timișoara nu i-a dat câștig de cauză lui Dominic Fritz. Instanța a arătat că problema analizată nu era legalitatea actului administrativ din punct de vedere tehnic, ci situația particulară a persoanei care a participat la emiterea acestuia.
Judecătorii au explicat că asupra emitentului nu trebuie să planeze nicio suspiciune că și-ar fi exercitat atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul unei persoane față de care avea o relație financiară.
Cu alte cuvinte, chiar dacă actul administrativ ar fi fost oportun, util comunității și conform din punct de vedere tehnic, el rămâne problematic din perspectiva integrității dacă persoana care l-a emis sau a participat la emiterea lui se afla într-un conflict de interese.
Instanța a mai arătat că faptul că o persoană imparțială ar fi putut adopta aceeași decizie nu elimină existența conflictului de interese. În astfel de situații, singura conduită permisă de lege este abținerea de la emiterea sau participarea la emiterea actului.
Obligația de abținere, considerată imperativă
În motivarea deciziei, judecătorii au subliniat că Dominic Fritz avea obligația legală de abținere, prevăzută de Codul administrativ. Această obligație este una imperativă și nu permite derogări.
Instanța a precizat că, atunci când un primar constată că se află într-o situație de conflict de interese, acesta nu trebuie să semneze niciun document legat de proiectul care a generat conflictul și nu trebuie să participe la nicio etapă a procesului decizional.
Judecătorii au arătat că delegarea atribuțiilor nu este doar o posibilitate, ci mecanismul prin care administrația poate continua să funcționeze fără încălcarea legii.
Chiar dacă viceprimarul Timișoarei nu fusese încă ales la momentul respectiv, Curtea a apreciat că primarul putea delega atribuțiile către secretarul general al municipiului sau către un funcționar public cu funcție de conducere, precum un director executiv sau un șef de serviciu cu atribuții tehnice în domeniul respectiv.
Decizia definitivă a Înaltei Curți deschide acum o nouă etapă în cazul lui Dominic Fritz, atât din punct de vedere administrativ, cât și politic. Urmează să fie clarificate efectele concrete ale hotărârii asupra mandatului său de primar, în timp ce edilul a anunțat deja că va contesta cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.