Guvernul pregătește una dintre cele mai ample schimbări fiscale din ultimii ani: eliminarea impozitului pe cifra de afaceri. Măsura, anunțată de premierul Ilie Bolojan, nu se aplică peste noapte, ci va fi introdusă gradual: o primă reducere în 2026, urmată de dispariția completă a taxei din 2027.
Executivul mizează pe mai multă predictibilitate pentru companii și pe un impuls dat economiei reale.
Plan etapizat pentru renunțarea la taxa pe cifra de afaceriConform anunțului oficial, calendarul vizează o tranziție în doi pași. În primul rând, în 2026 se va opera o diminuare a sarcinii fiscale asociate cifrei de afaceri, pentru ca, din 2027, impozitul să fie scos din ecuație. În spatele deciziei se află solicitările repetate ale mediului privat, care a reclamat că această taxă taxează volumul de vânzări, nu performanța economică.
Premierul a subliniat că trecerea la un cadru fiscal centrat pe rezultatul companiilor oferă un teren de joc mai echitabil: firmele nu vor mai plăti doar pentru că au încasări, ci în funcție de profitabilitate. Această repoziționare ar trebui să susțină investițiile și să încurajeze proiectele cu orizont de timp mai lung, acolo unde povara pe cifra de afaceri descuraja până acum extinderea.
Autoritățile transmit astfel un mesaj explicit investitorilor: România vrea un mediu de afaceri competitiv, cu reguli mai clare și cu un calendar previzibil al schimbărilor. În logica Guvernului, o taxare apropiată de realitatea financiară a companiilor poate preveni decizii de relocare și poate atrage capital nou în economie.
Impact anticipat asupra mediului de afaceri și salariilorRenunțarea la impozitul pe cifra de afaceri a fost intens cerută de companii din sectoare-cheie, inclusiv din industrie și zona auto, unde marjele pot fi comprimate puternic de o taxă aplicată veniturilor brute. Prin schimbarea propusă, firmele ar urma să-și calibreze mai bine costurile și strategiile de preț, cu efecte potențiale asupra ritmului de dezvoltare și a planurilor de angajare.
În paralel, Executivul a anunțat o majorare a salariului minim de aproximativ 6,3%, valabilă de la 1 iulie. Ideea este de a îmbina o relaxare pentru companii cu o creștere a veniturilor pentru angajați, astfel încât dinamica economică să fie dublată de un plus la nivelul puterii de cumpărare. În teorie, această combinație poate diminua tensiunile dintre costurile firmelor și nevoia de a susține consumul intern.
Rămâne important modul de implementare: norme clare, termene ferme și o comunicare fără ambiguități pot face diferența între un proces ordonat și unul cu sincope. Pentru companii, certitudinea că traiectoria fiscală este stabilită din timp contează la fel de mult ca dimensiunea efectivă a taxelor. Un cadru coerent poate transforma investițiile în decizii mai rapide, iar pentru salariați poate traduce anunțurile guvernamentale în câștiguri vizibile în fluturașul de plată.
Decizia vine după runde succesive de discuții cu jucători importanți din economie, care au susținut că impozitul pe cifra de afaceri le slăbește competitivitatea pe piețele externe și afectează planurile de extindere. Dacă noile reguli vor fi aplicate consecvent, mediul privat ar putea beneficia de o gură de aer, iar economia ar putea câștiga tracțiune prin proiecte de anvergură și locuri de muncă mai bine plătite.
În acest moment, toate privirile sunt îndreptate spre pașii administrativi ce urmează: detalii tehnice, perioade de tranziție și mecanisme de monitorizare a efectelor. Reacțiile companiilor vor depinde nu doar de dimensiunea reducerilor fiscale, ci și de cât de repede vor vedea efectele la nivel operațional și de cum va arăta interacțiunea cu autoritățile pe parcursul etapelor anunțate.