Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat, a reluat tema indexării pensiilor în 2026, indicând că decizia privind momentul aplicării ar putea fi luată curând.
Declarațiile sale vin în contextul noilor date privind execuția bugetară pe primele trei luni din 2026, care arată o reducere a deficitului, dar și semne de întrebare cu privire la felul în care a fost obținută această evoluție.
Calendarul posibil al indexării în 2026Liderul social-democrat a sugerat că măsura este luată în calcul pentru a doua jumătate a anului 2026, fără a oferi, deocamdată, parametri tehnici sau un impact bugetar detaliat.
„(Indexarea va fi făcută – n.red.) în perioada următoare, probabil în a doua jumătate anului”.
În proiecțiile pentru anul 2026, bugetul destinat pensiilor se ridică la 158 de miliarde de lei. În paralel, persistă incertitudini privind felul în care vor fi corelate contribuțiile la sănătate cu mecanismele de actualizare a veniturilor și cum vor fi calibrate formulele de indexare.
Autoritățile au avansat mai multe măsuri pentru a menține echilibrul sistemului public în 2026: păstrarea pensiilor la nivelul lunii decembrie 2025, menținerea punctului de referință la 81 de lei și eliminarea unor beneficii acordate la momentul pensionării. De asemenea, se aplică contribuția de asigurări de sănătate pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, măsură introdusă din august 2025.
Deficitul și implicațiile pentru bugetPe partea de venituri și cheltuieli publice, datele comunicate pentru primul trimestru din 2026 indică un deficit bugetar de 21,09 miliarde lei (circa 1,03% din PIB), față de 43,66 miliarde lei (aproximativ 2,28% din PIB) în aceeași perioadă din 2025 — o diferență echivalentă cu 1,25 puncte procentuale din PIB.
Grindeanu a criticat însă modul în care s-a ajuns la această corecție, susținând că dinamica ar fi fost determinată în principal de tăierea investițiilor, concomitent cu o creștere a cheltuielilor curente ale statului.
„În primele trei luni s-au făcut cu 6,5 miliarde de lei, mai puţin investiţii, iar cheltuielile statului au crescut faţă de 2025 cu 1,2 miliarde (…) Evident că în acest scenariu vorbim de o reducere a deficitului, dar suntem ca în povestea aia cu Nastratin Hogea şi măgarul, în care Nastratin Hogea l-a învăţat pe măgar să nu mai mănânce şi a fost foarte bucuros, dar într-un final măgarul a murit. Acum îmi spuneţi dumneavoastră cine-i Nastratin şi cine-i Măgaru, în cazul nostru, din păcate”.
În discuție a intrat și tema contribuției la sănătate pentru anumite categorii de pensionari, cu trimitere la solicitările instituțiilor europene și la posibile excepții de ordin social.
„Comisia Europeană a cerut următorul lucru, ca la pensionari de la o anumită pensie în sus să existe contribuţii asigurările de sănătată (…) Cele care ţin de mame, cred că e un lucru de bun simţ să-l facem”.
Întrebat despre eventuale reduceri de taxe, inclusiv TVA, Grindeanu a arătat că astfel de decizii depind de gradul de încredere din economie și de stabilitatea generală, subliniind că autoritățile trebuie să transmită semnale coerente pentru a stimula consumul și investițiile private.
Contextul macroeconomic din 2026 — marcat de nevoia de consolidare bugetară și de așteptările generate de promisiunile privind pensiile — plasează presiune pe calibrul politicilor publice din lunile următoare, în special dacă a doua jumătate a anului va aduce o decizie finală despre indexare și modul ei de aplicare efectivă.