Tomasz se lăsă ușor în jos udându-și genunchii în iarba jilavă și întinse mâna către ghemotocul tremurător
Tomasz se lăsă ușor în jos, udându-și genunchii în iarba jilavă, și întinse mâna către ghemotocul tremurător. Pisoiul, parcă lipsit de orice forță de împotrivire, se lăsă ridicat fără un sunet. Trupul lui era ud leoarcă, oasele i se simțeau prin pielea subțire, iar ochii mari, cenușii, îl priveau cu o oboseală sfâșietoare. — Of… […]