Ajunul Bobotezei 2025 Ritualuri și simboluri ale credinței ortodoxe

Tradiții și obiceiuri din 5 ianuarie care aduc noroc și binecuvântarePe 5 ianuarie, creștinii ortodocși marchează Ajunul Bobotezei, o zi încărcată de semnificații religioase și tradiții transmise din generație în generație.

Postul negru – o cale spre purificarePostul din Ajunul Bobotezei este un ritual esențial, simbolizând curățarea sufletului înainte de Botezul Domnului. Practicat din primele secole creștine, postul negru presupune abstinența totală de la hrană și băutură. După sfințirea Agheasmei Mari, credincioșii pot gusta din apa sfințită, considerată aducătoare de binecuvântare.

Fetele și busuiocul sub pernăUn obicei popular este cel al fetelor necăsătorite, care își pun sub pernă o rămurică de busuioc sfințit. Se spune că, în noaptea de Ajun, acestea își pot visa viitorul soț. În unele regiuni, ele frământă o turtă specială cu 9 degete și o lingură de sare, respectând un ritual precis pentru a-și afla ursitul.

Masa festivă din „camera de curat”Masa de Ajun este un moment special, fiind așezată cu grijă într-o cameră de onoare. Pe fața de masă se pun fân și bulgări de sare, iar bucatele includ colivă, borș de pește, plăcinte și prune afumate. După ce preotul binecuvântează masa, o parte din alimente sunt date animalelor, ca simbol al protecției și prosperității.

Colindatul cu „Chiraleisa”În satele din Moldova și Bucovina, copiii umblă din casă în casă strigând „Chiraleisa!”, fără versuri, dar cu entuziasm. În schimbul colindului lor, aceștia primesc fructe, dulciuri și alte daruri.

Importanța Agheasmei MariSlujba de sfințire a apei, cunoscută ca Agheasma Mare, are loc doar de două ori pe an: în Ajunul și în ziua Bobotezei. Ritualul include invocarea Sfântului Duh, scufundarea crucii în apă și rostirea rugăciunii „Treime mai presus de fire…”. Agheasma Mare este considerată o apă cu proprietăți miraculoase, aducătoare de sănătate și noroc.

În cadrul slujbei de sfințire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 și XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) și Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezinta în rezumat Botezul Domnului. După ectenia mare se rostește rugăciunea de sfințire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi: („Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Îl invocă de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfințirea apei („Tu Însuți, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino și acum prin pogorârea Sfântului Tău Duh și sfințește apa aceasta”) și binecuvântează de fiecare dată apa cu mâna, afundându-o cruciș în vasele cu apă. Apoi rostește o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh („Însuți și acum, Stăpâne, sfințește apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt”), pe care preotul o rostește tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apa, cu măna cruciș. La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. „În Iordan botezându-Te Tu Doamne …”, se mai arată pe crestinortodox.ro. Ce sfinți sunt pomeniți în ajunul Bobotezei 2025 Sfânta Sinclitichia; Sfântul Cuvios Grigorie din Acrita; Sfântul Cuvios Fostirie; Sfântul Mucenic Sais; Sfântul Mucenic Teoid; Sfânta Cuvioasă Domnina; Sfânta Cuvioasă Tatiana; Sfântul Cuvios Mucenic Romano din Carpensia.

Ajunul Bobotezei 2025 aduce un prilej de reflecție, credință și comuniune spirituală, menținând vie legătura cu tradițiile care definesc identitatea noastră.