Marți, 21 aprilie 2026, tensiunea politică de la București a urcat brusc după anunțul premierului Ilie Bolojan: încetarea colaborării dintre PNL și PSD și deschiderea drumului către o posibilă guvernare minoritară.
Decizia a fost comunicată după ședința conducerii liberale, cu mesajul că partidul schimbă direcția și începe consultări rapide pentru a reconfigura sprijinul parlamentar.
Decizia PNL și pașii anunțațiCu un mandat clar din partea formațiunii, premierul a indicat că vor fi demarate discuții cu partidele care au susținut actualul executiv: USR, UDMR și grupul minorităților naționale. Obiectivul este stabilirea condițiilor în care un cabinet fără majoritate formală ar putea funcționa și trece prin Parlament proiectele esențiale.
Noua arhitectură pe care mizează liberalii presupune negocieri punctuale, de la caz la caz. Accentul ar urma să cadă pe inițiative urgente, cu înțelegeri pragmatice, fără o alianță clasică și fără revenirea PSD în ecuația puterii. În aceeași logică, a fost avansată varianta ca miniștrii rămași în funcție să preia temporar portofoliile eliberate de social-democrați, pentru a menține continuitatea administrativă.
Bolojan a prezentat ruptura de PSD drept o chestiune de principiu: delimitarea de „un anumit mod de a face politică” și revenirea la o guvernare în care statul să nu promită ceea ce nu poate susține. În plan economic, direcția anunțată include disciplină fiscală și accelerarea reformelor deja asumate.
Mizele imediate: PNRR, calendarul legislativ și stabilitateaPrintre temele cu greutate se află PNRR. Premierul a avertizat că România riscă pierderea unor sume importante dacă pachetele de reformă nu sunt adoptate la timp. Ca soluție, a propus un moratoriu parlamentar care să permită trecerea rapidă a legislației necesare, indiferent de culoarea politică a votului. Termenul vehiculat pentru finalizarea reformelor-cheie este sfârșitul lunii august.
Criza politică a căpătat contur și prin pașii concreți anunțați de PSD, ai cărui miniștri urmau să își depună demisiile. În același timp, întâlnirile dintre Ilie Bolojan și reprezentanții minorităților naționale au marcat startul negocierilor pentru o nouă majoritate funcțională. Ședințele de guvern au continuat, semnalând un efort de a păstra un minim echilibru instituțional în plină reașezare politică.
Consecința majoră a momentului: PNL nu mai vorbește doar despre o criză, ci despre construirea rapidă a unei formule de guvernare fără PSD. Dacă înțelegerile cu USR, UDMR și minorități vor asigura suficiente voturi, România poate intra curând într-o etapă de guvernare minoritară, cu majorități ad-hoc și o presiune semnificativă pe fiecare vot din Parlament.
În acest context, prioritizarea proiectelor „critice” și calibrarea susținerii pentru fiecare inițiativă ar deveni ritmul cotidian al executivului. Dincolo de retorică, calendarul PNRR și pragurile bugetare anunțate vor funcționa ca repere concrete pentru negocierile dintre partide și pentru testarea, în practică, a noii formule politice.