Mesajul său, ferm, dar ancorat în realitățile regionale, pune accentul pe pași concreți și pe integrarea europeană a Chișinăului ca etapă-cheie.
Ce a răspuns Bolojan la întrebarea despre referendumÎntrebat direct cum ar vota la un eventual referendum privind unirea, liderul liberal a fost tranșant. A subliniat că sprijinul său se leagă de un parcurs pragmatic al Republicii Moldova, axat pe stabilitate, dezvoltare și ancorare instituțională în spațiul occidental.
„Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană”.
Potrivit lui Bolojan, deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Chișinău reprezintă nu doar un obiectiv diplomatic, ci și o plasă de siguranță economică. În viziunea sa, apropierea de piața și regulile europene poate facilita investițiile, modernizarea infrastructurii și reformele așteptate de cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului.
„Este foarte important acest lucru pentru frații noștri, pentru că, dacă nu se leagă economic mai puternic de o zonă care poate să-i susțină, dacă nu beneficiază de transfer de tehnologie și de bunăstare, într-o zonă aflată la limita dintre lumi, nu este foarte ușor să reziști”.
Mesajul lasă de înțeles că o eventuală unire nu poate fi separată de o traiectorie europeană previzibilă pentru Republica Moldova, însoțită de cooperare economică, investiții țintite și proiecte de interconectare energetică și de transport.
Argumentele invocate și starea opiniei publiceÎn plan practic, accentul pus pe UE echivalează cu prioritizarea unor politici publice care să reducă diferențele de dezvoltare: fonduri pentru infrastructură transfrontalieră, programe comune în educație și sănătate, precum și parteneriate administrative pentru servicii publice mai eficiente. Sunt direcții pe care experți și autorități le invocă frecvent când discută despre apropierea ireversibilă dintre cele două state.
Pe terenul opiniei publice, susținerea pentru proiectul unirii rămâne ridicată în rândul românilor. Un sondaj citat în spațiul public indică faptul că majoritatea ar vota DA la un eventual referendum. În aceeași măsură, există și o parte a populației care ar bifa NU, precum și respondenți nehotărâți sau neparticipanți, semn că tema, deși puternic emoțională, cere o arhitectură politică și administrativă foarte clară.
Concret, cifrele prezentate arată următoarea fotografie de moment: 71,9% dintre respondenți ar vota „DA”, 21,4% ar alege „NU”, în timp ce alții rămân indeciși ori nu ar merge la urne. Aceste procente descriu un sprijin consistent, dar și un apel implicit la responsabilitate publică: așteptările sunt mari, iar detaliile de implementare contează.
În plan geopolitic, abordarea lui Bolojan reiterează ideea că securitatea și bunăstarea tind să meargă împreună. O Moldovă conectată la standardele europene — de la statul de drept la rețele energetice și piețe funcționale — ar rezista mai bine presiunilor unei regiuni aflate „la limita dintre lumi”. De aici accentul pe predictibilitate, investiții și parteneriate durabile.
Dincolo de scena politică, societatea civilă și mediul de afaceri cer tot mai des proiecte tangibile: modernizarea punctelor de trecere a frontierei, digitalizarea procedurilor vamale, facilități pentru firmele care operează de o parte și de alta a Prutului, dar și programe culturale și educaționale comune. Astfel de inițiative pot transforma, pas cu pas, entuziasmul din sondaje într-o realitate administrativă coerentă.
Rămâne de urmărit cum vor calibra autoritățile din București și Chișinău următoarele etape — de la dialogul politic la proiecte finanțate european — în timp ce tema unirii continuă să mobilizeze dezbaterea publică și să impună, totodată, un ritm realist al așteptărilor.