Liderul de la Kremlin a contestat atribuirea rapidă a originii aparatului și a mutat accentul pe ideea unei expertize tehnice complete, susținând că doar analiza resturilor poate stabili cu certitudine proveniența.
Ce a spus Vladimir Putin despre originea droneiȘeful statului rus a indicat că nu există, în opinia sa, suficiente date publice pentru a afirma cu certitudine cui i-a aparținut drona căzută la Galați. În același registru, el a invocat precedente din regiune, afirmând că au existat situații în care drone ucrainene ar fi traversat spații aeriene din Finlanda, Polonia și statele baltice, generând inițial suspiciuni îndreptate spre Rusia, infirmate ulterior prin expertize.
Mesajul său central se sprijină pe două idei: necesitatea unei anchete obiective și transmiterea către Moscova a materialelor necesare pentru o astfel de verificare. Fără aceste elemente, spune Putin, orice concluzie este prematură.
„Nu au fost cercetate resturile acestei drone. Nimeni nu poate spune ce proveniență are un aparat de zbor sau altul până nu este realizată expertizarea acelui aparat de zbor. Noi știm că au zburat și prin Finlanda drone ucrainene și în Polonia și prin țările baltice au zburat tot drone ucrainene. Atunci prima reacție a fost exact ca cea de acum din România, «vin rușii, rușii lovesc». Apoi, după scurt timp, s-a dovedit că nu are de-a face cu aeronavele rusești, ci că sunt drone de origine ucraineană. Au deviat de la curs, au ajuns acolo sub influența bruiajului sau din alte motive. În cazul de față, cred că, cel mai probabil, este vorba tocmai de o astfel de situație. Dacă ni se vor transmite date obiective, așa cum am transmis noi odată reprezentanților administrației americane informații și resturile dronelor care au încercat să lovească una dintre reședințele președinelui Federașiei Ruse- le-am trimis pur și simplu acolo pentru expertiză- România să ni le trimită, vom efectua o anchetă obiectivă și abia atunci, după caz, vom prezenta o evaluare a ceea ce s-a întâmplat.”
Condiția anunțată pentru o „anchetă obiectivă”Moscova spune că va coopera doar dacă primește pentru expertiză date tehnice și fragmentele aparatului. În lipsa acestor probe materiale, Kremlinul evocă riscul unor evaluări eronate și al unor interpretări politice ale incidentului.
În relatarea sa, Putin a introdus și explicații posibile ale unor traiectorii neobișnuite – de la bruiaj până la erori tehnice – pentru a susține varianta că aparatul s-ar fi abătut de la curs fără legătură cu operațiuni ruse. Această poziționare urmărește să deplaseze accentul de pe atribuirile imediate către un proces de determinare bazat pe urme fizice, telemetrie și alte elemente verificabile.
Dincolo de retorică, chestiunea-cheie indicată de declarațiile sale rămâne accesul la probe: resturi, numere de serie, componente electronice, precum și orice înregistrări de zbor. Acestea ar permite – susține el – o identificare precisă a originii. În acest sens, presiunea se mută pe mecanismele de cooperare tehnică dintre părțile interesate și pe disponibilitatea de a partaja astfel de date.
Contextul zilei de 29 mai 2026 aduce astfel în prim-plan un schimb de mesaje în care partea rusă insistă pe metodologia de verificare și pe evitarea concluziilor rapide. În paralel, referirea la cazuri anterioare din regiune este folosită ca argument pentru a cere răbdare și o analiză punctuală a fiecărui element recuperat.
Rămâne de urmărit dacă solicitarea de transmitere a materialelor pentru expertiză și promisiunea unei anchete obiective vor fi urmate de pași concreți. Până atunci, discuția publică gravitează în jurul întrebării privind proveniența reală a aparatului și a modului în care aceasta va fi stabilită prin proceduri tehnice.