Noua lege a salarizării unitare a intrat într-o etapă decisivă, iar Guvernul pregătește trimiterea proiectului în Parlament, unde ar urma să fie dezbătut într-o sesiune extraordinară convocată în a doua jumătate a lunii iulie. Reforma este unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea sa este considerată esențială pentru deblocarea unor fonduri europene de miliarde de euro.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene sunt aproape de final, iar proiectul trebuie construit astfel încât cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească actualul plafon de aproximativ 8,1% din PIB. Potrivit acestuia, aceasta este principala condiție impusă pentru ca România să își respecte angajamentele asumate prin PNRR.
Deși în spațiul public au apărut numeroase informații despre eventuale tăieri salariale, premierul a precizat că obiectivul nu este reducerea salariilor existente, ci reorganizarea sistemului astfel încât diferențele foarte mari dintre diverse categorii de bugetari să fie diminuate în timp. Bolojan a explicat că unele salarii aflate deja la niveluri ridicate ar putea rămâne înghețate pentru o perioadă, în timp ce veniturile mai mici ar urma să crească într-un ritm mai accelerat, existând cazuri în care majorările ar putea ajunge la 15-20%.
Executivul ia în calcul majorarea anvelopei bugetare destinată salariilor din sistemul public de la aproximativ 8 miliarde la 12 miliarde de lei. Aceste fonduri nu ar urma însă să fie distribuite printr-o indexare egală pentru toți angajații statului, ci prin aplicarea noilor grile salariale prevăzute de lege. Guvernul susține că această abordare permite reducerea dezechilibrelor existente între diferitele familii ocupaționale și respectarea limitelor bugetare.
În paralel, Ministerul Muncii continuă consultările cu sindicatele și organizațiile profesionale. Numeroase categorii de angajați din sectorul public au solicitat modificarea coeficienților de salarizare, păstrarea unor sporuri sau majorarea salariilor de bază. Una dintre cele mai intense dezbateri privește sistemul de învățământ, unde sindicatele au transmis propuneri privind salariile profesorilor debutanți, indemnizațiile de dirigenție și alte drepturi salariale.
Forma aflată în analiză prevede și schimbări importante în ceea ce privește sporurile și beneficiile acordate bugetarilor. Printre variantele discutate se numără plafonarea sporurilor, reducerea diferențelor dintre salariile cele mai mici și cele mai mari din sistem, precum și introducerea unor mecanisme de recompensare a performanței. Totuși, Guvernul a subliniat că proiectul este încă în negociere și poate suferi modificări înainte de a ajunge în Parlament.
Premierul a avertizat că România se află în fața unei alegeri dificile. Potrivit acestuia, o simplă indexare a salariilor cu rata inflației ar putea duce la pierderea unui jalon important din PNRR și implicit a unei finanțări europene consistente. În schimb, adoptarea noii legi a salarizării ar permite atât respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană, cât și continuarea procesului de reformă a sistemului public de salarizare.
În următoarele zile sunt așteptate ultimele negocieri tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene, după care proiectul va fi transmis Guvernului și ulterior Parlamentului. Dacă va fi adoptată în calendarul propus, legea salarizării va reprezenta una dintre cele mai importante reforme administrative și bugetare din ultimii ani, cu impact asupra a peste un milion de angajați din sectorul public și asupra modului în care statul gestionează cheltuielile salariale pe termen lung.