Parlamentul României ar putea fi convocat într-o sesiune extraordinară chiar în mijlocul vacanței parlamentare, într-un moment considerat decisiv pentru viitorul investițiilor finanțate din fonduri europene. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Executivul pregătește un pachet legislativ de maximă importanță, fără de care România riscă să întârzie sau chiar să piardă accesul la miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit șefului Guvernului, miza totală depășește 4,5 miliarde de euro, iar fiecare dintre cele șase proiecte principale este legat de finanțări cuprinse între aproximativ 770 și 970 de milioane de euro.
În următoarele zile, Guvernul intenționează să finalizeze șase proiecte legislative majore și încă trei proiecte secundare, după încheierea negocierilor tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene. Abia după aceste discuții proiectele vor fi transmise oficial Parlamentului, astfel încât acestea să respecte toate condițiile asumate de România prin PNRR. Executivul dorește ca grupurile parlamentare să primească documentele din timp pentru analiză, înainte de dezbaterea în plen.
Premierul a precizat că va solicita conducerii Camerei Deputaților și Senatului convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie. Scopul este ca proiectele să fie dezbătute și adoptate într-un calendar accelerat, astfel încât România să poată transmite Comisiei Europene că și-a îndeplinit obligațiile asumate.
Cel mai sensibil proiect din întregul pachet este noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Guvernul negociază cu oficialii europeni astfel încât noua lege să permită reorganizarea sistemului de salarizare fără ca ponderea cheltuielilor de personal să depășească actualul nivel de aproximativ 8,1% din PIB. În paralel, Ministerul Muncii trebuie să integreze observațiile primite în urma consultărilor cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale.
Un alt proiect important vizează modificarea legislației privind integritatea și incompatibilitățile în administrația publică. Documentul este elaborat de Ministerul Justiției și de Agenția Națională de Integritate și urmărește îndeplinirea unor angajamente asumate în relația cu Comisia Europeană. În același timp, Executivul propune și introducerea unui sistem de tip „bonus-malus” pentru personalul din ANAF, Ministerul Finanțelor și structurile antifraudă, măsură care urmărește stimularea combaterii evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat.
Pe lista proiectelor considerate prioritare se află și modificarea Codului Administrativ, care urmărește schimbarea regulilor privind cariera funcționarilor publici, organizarea concursurilor și promovarea în administrație. Potrivit Guvernului, obiectivul este creșterea profesionalismului și a transparenței în sistemul public.
Un alt dosar extrem de important este Codul Urbanismului, blocat de mai multe luni în Parlament. Executivul consideră că adoptarea acestuia este esențială pentru deblocarea unor finanțări europene consistente, de peste 900 de milioane de euro. Printre aspectele care trebuie clarificate se numără și raporturile dintre administrația Capitalei și primăriile de sector în domeniul urbanismului.
Pachetul legislativ mai include și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, proiect care nu a trecut recent de Senat după ce i-au lipsit doar câteva voturi. Guvernul intenționează să îl redepună într-o formă modificată, eliminând amendamentele considerate incompatibile cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană. De asemenea, sunt pregătite și acte normative privind piața energiei electrice și cadrul juridic necesar închiderii programului PNRR.
În opinia Executivului, adoptarea rapidă a acestor legi reprezintă una dintre cele mai importante provocări legislative din acest an. Dacă Parlamentul va aproba întregul pachet în calendarul propus, România își poate continua procesul de atragere a fondurilor europene și implementarea investițiilor asumate prin PNRR. În cazul unor întârzieri, există riscul amânării unor tranșe importante de finanțare, ceea ce ar putea afecta proiecte de infrastructură, sănătate, educație, digitalizare și administrație publică.
Următoarele săptămâni se anunță decisive pentru Parlament și Guvern. În funcție de ritmul negocierilor cu Comisia Europeană și de sprijinul politic obținut în Legislativ, sesiunea extraordinară din iulie ar putea deveni una dintre cele mai importante din ultimii ani, cu efecte directe asupra investițiilor și dezvoltării economice a României.