Dezechilibrul dintre opțiunile juriului și cele ale telespectatorilor a alimentat discuții aprinse pe rețelele sociale și în presa celor două țări.
În acest context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a intervenit cu un mesaj tranșant, menționând că relația cu România nu ar trebui umbrită de un concurs muzical sau de divergențele apărute în jurul votului.
Mesajul Maiei Sandu și relația cu RomâniaAflată la Parlamentul European de la Strasbourg, Maia Sandu a fost întrebată de jurnaliști dacă tensiunile post-vot pot afecta legătura dintre București și Chișinău. Răspunsul a fost net.
„Eu cred că nu trebuie să permitem ca ceva sau cineva să deterioreze relațiile dintre țările noastre”.
Lidera de la Chișinău a punctat că semnalul esențial vine dinspre cetățeni: publicul din Republica Moldova a oferit cea mai înaltă apreciere piesei României, fapt interpretat ca o expresie a apropierii dintre cele două societăți.
„Este important că poporul Republicii Moldova a dat cea mai mare apreciere muzicienilor din România”.
Maia Sandu i-a felicitat atât pe Alexandra Căpitănescu, cât și pe reprezentantul Moldovei, Vlad Sabajuc (scenă: Satoshi), subliniind că o competiție artistică trebuie să rămână un spațiu al fair-play-ului, nu un prilej de dezbinare. Mesajul ei a vizat calmarea spiritelor și readucerea discuției în zona valorilor culturale comune.
Cum a pornit controversa și urmările eiDisputa a izbucnit imediat după anunțarea rezultatelor juriului național din Republica Moldova, când s-a constatat discrepanța majoră dintre preferința publicului (televot) și evaluarea celor șapte membri ai juriului. Deși unii jurați au poziționat România în zona favoriților, alții au trimis-o spre coada clasamentului, iar media voturilor a plasat țara noastră pe locul 8 în ierarhia juriului moldovean. Primele trei poziții au revenit Poloniei, Israelului și Greciai.
Reacțiile online au explodat, numeroși fani considerând că punctajul acordat României era neașteptat pe fundalul relației speciale dintre cele două state. Divergența dintre televot și notele juraților a alimentat dezbateri despre rolul și ponderea fiecărui sistem de vot, un subiect recurent în istoria competiției.
Valul de critici a avut efecte și la nivel instituțional. Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova, și-a anunțat demisia, asumându-și responsabilitatea pentru atmosfera creată și pledând pentru păstrarea relațiilor cordiale cu România. În mesajul său, el a subliniat apropierea dintre cele două țări.
„Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”.
În paralel, Alexandra Căpitănescu a fost susținută intens de publicul din Republica Moldova. Artista a făcut apel la calm, cerând ca energia să rămână concentrată pe muzică, nu pe conflicte între artiști ori între națiuni.
„Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vină”.
Ediția din 2026 a Eurovision s-a remarcat prin diferențe semnificative între opțiunile publicului și cele ale juriilor naționale, fenomen vizibil și în cazul României și Republicii Moldova. Dincolo de tensiuni, rămân prestațiile scenice ale concurenților și interesul fanilor, care continuă să comenteze, să asculte piesele și să-și susțină favoriții pe platformele muzicale și în spațiul online.